Castelul Wesselényi-Béldy din Jibou, o bijuterie care piere din lipsă de bani

România se poate mândri cu numeroase monumente istorice de valoare, iar puse la punct, acestea ar putea atrage un număr impresionant de turiști. Din păcate, mai puțin de un sfert dintre ele se află, la această oră, într-o stare medie sau bună de conservare.

Șase castele au fost cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a fi reabilitate, iar unul dintre acestea este Wesselényi-Béldy din Jibou. Cu toate acestea, din total, doar unul are șanse să fie renovat la termen, și nu este cel din Sălaj. În cazul celorlalte, banii europeni ar putea fi pierduți.

Castelul Wesselényi-Béldy din Jibou a fost construit în anul 1903 pentru groful Kálmán Béldy. Pentru această bijuterie arhitecturală au fost alocate 4 milioane de euro din PNRR. În timp, castelul s-a degradat, iar tavanul s-a prăbușit parțial. Mai mult, terasa este inaccesibilă.

Proiectul total costă 35 de milioane de lei, dar Consiliul Județean Sălaj nu poate acoperi diferența, potrivit unui reportaj „România, te iubesc”, de la Pro TV.

Castelul a fost naționalizat în anul 1948 și a avut mai multe întrebuințări, de la spital și azil până la centru pentru persoane cu neurodeficiențe. Ulterior, în anul 2009, acesta a fost preluat de Consiliul Județean și au fost căutate alternative de finanțare pentru reabilitarea lui.

Costuri în valoare de 35 de milioane de lei

Proiectul de restaurare a castelului se ridică la aproape 35 de milioane de lei, adică șapte milioane de euro, din care Uniunea Europeană alocă 4 milioane. Diferența ar fi trebuit să vină din partea Consiliului Județean, sumă de bani care, însă, nu a putut fi suportată de autoritățile județene.

Castelul a fost inclus în PNRR cu speranța actualizării proiectului. Acest lucru nu s-a mai putut realiza, iar în final autoritățile au fost nevoite să renunțe, după cum a declarat președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu, pentru „România, te iubesc”.

Riscul nu viza doar obligativitatea de a returna fondurile primite prin proiect, ci și suportarea, din bugetul propriu, a costurilor. Astfel, a fost luată decizia retragerii pentru evitarea consecințelor financiare.

Leave a Comment